Sistemul educațional din România  este reglementat de către Ministerul Educației și Cercetării (MEC), iar fiecare nivel are propria formă de organizare:  Grădinița este opțională între 3 și 6 ani. Clasa pregătitoare, este obligatorie începând în general la vârsta de 6 ani; școlarizarea este obligatorie până în clasa a zecea; învățământul primar și secundar este împărțit în 12 sau 13 clase, iar învățământul superior este aliniat la Spațiul european al învățământului superior.

A fost făcut un studiu în iulie 2021, pentru a se afla părerea tinerilor despre educația în România, din care reiese faptul că 66,1% dintre aceștia, consideră că educația din țară, nu te pregătește cu adevărat pentru viață, iar 40% dintre tineri, ar părăsi România, pentru a studia în străinătate. Acest studiu a vizat toate categoriile de elevi, de la școala generală până la masterat și toate profilele de învățare, real și uman la licee și toate domeniile studiilor superioare. Când a venit vorba de viitorul lor, tinerii au recunoscut faptul că sunt indeciși ( 42,3%) și că le este teamă de viitor (67,5%).  Aproape 90% dintre cei care au participat la acest studiu, susțin faptul că învățământul actual nu le oferă suficiente cunoștiințe și abilități pentru a-și alege și a urma cariera. Ca opțiune de viitor, plecarea din România a fost considerată de aproape 40% dintre tineri, fie pentru continuarea studiilor, fie pentru locul de muncă.

Întreg studiul, toate datele procentuale și afirmațiile și perspectivele tinerilor, sunt ingrijorătoare.

Ministrul educației, Sorin Câmpeanu, promite că în următorii 4 ani vom avea “o reformă reală a sistemului de educație în ceea ce privește modul de predare, programa, structura orelor”. Această afirmație a fost făcută de către ministru, la Digi 24, susținând faptul că acesta este și motivul pentru care a acceptat să revină la funcția pe care o are la momentul actual. Ministrul educației, a fost întrebat în ce mod se va schimba educația românească în următorii 4 ani, iar răspunsul acestuia a fost: „“Cu siguranță școala din toată lumea va merge mai mult către teleșcoală, spre exemplu. Deci ceea ce am învățat, partea bună din învățământul online, acolo unde se potrivește, subliniez doar acolo unde se potrivește, va trebui să fie păstrată. Abilitățile digitale pe care le au deprins elevii și cadrele didactice trebuie să fie păstrate și multiplicate, deci se va merge mai mult către online. Învățământul trebuie să meargă în direcția învățământului cu adevărat centrat pe elev, învățământul trebuie să fie adecvat secolului XXI, nu este întotdeauna acum, învățământul trebuie să fie adaptat cerințelor angajatorilor”.”

În aceeași intervenție la Digi 24, Sorin Câmpeanu informează că  vrea încă o schimbare în educație, mai exact, ca directorii de școli să fie votați de profesorii titulari cu normă întreagă din școala respectivă, explicând faptul că „votul trebuie să fie dublat de un concurs” prin care cel votat trebuie să demonstreze “că are abilități manageriale”. Ministrul mai afirmă și faptul că o nouă lege a educației „este absolut necesară”.

Cu toate acestea, sistemul educațional din România este unul foarte scăzut, având multe lipsuri esențiale, spre deosebire de alte țări, mai ales față de țările nordice, acolo unde se pune accentul pe dezvoltarea și pregătirea elevului pentru viață, nu doar o dezvoltare din punct de vedere intelectual.