Istoria românilor este plină de personalități cu povești care mai de care mai interesante. Manualele de istorie vorbesc în principiu despre rădăcinile poporului român, despre domnitori și  comunism, dar în istoria românească au existat și alte figure care, deși importante, sunt mai puțîn prezentate în cărțile de la școală.  Uite aici șase figure marcante ale istoriei românilor, dincolo de manualele de istorie:

 

Doamna Marica Brâncoveanu, femeia din spatele lui Constantin Brâncoveanu

Marica Brâncoveanu a fost singura prahoveancă ajunsă pe tronul țării și soția lui Constantin Brâncoveanu. Doamna Marica își are însă povestea sa.  A ajuns pe scaunul Ţării Româneşti în timpul căsătoriei cu domnitorul Constantin Brâncoveanu și a susținut şi finanţat  învăţământul şi cultură,  a fost un foarte bun administrator al averii fabuloase a Brâncovenilor şi mamă a 11 copii.  Era cu zece ani mai tânăra decât soțul sau, iar această o iubea nespus de mult, împuternicind-o cu maximă încredere, pentru tot ceea ce putea să decidao soție de domn. Cu toate acestea, viață să a luat o întorsătură tragic, atunci când pe 15 august 1714, de ziua să onomastică, sultanul a ordonat decapitarea celor patru băieţi ai săi şi a soţului.

 

Elena Ghica, una dintre primele feministe din România

Cunoscută sub pseudonimul literar Dora d’Istria, pe numele său adevărat Elena Ghica  a fost fiica marelui ban de Craiova Mihalache Ghica. Aceasta a fost descrisă că având o minte strălucită, și adesea susținea idei  liberale și feministe, încurajând spiritul întreprinzător al doamnelor din vremea aceea. Elena Chica nu se regăsea în tiparul femeii supuse,  lansându-se  adesea în subiecte politice.

Fire independența, Elena Ghica hotăra să se căsătorească fără binecuvântarea părinților săi cu Alexandru Koltov- Masalski, un tânăr principe rus,  de care s-a îndrăgostit la un bal și care i-a atras numai necazuri: din pricina protestelor sale vehemente împotriva invaziei rusești în Țările Române, a fost pedepsită și biciuită în palatul poliției din Sankt Petersburg.

 

Petrache Poenaru  și primul ziar românesc

Ceea ce pentru bucureștenii care merg cu metroul este o stație, pentru istoria românilor a reprezentat o figura remarcabilă. Petrache Poenaru  a fost un pedagog, inventator, inginer și matematician român, dar și membru deosebit al Academiei Române. La capitol premiere, Petrache Poenaru a mai bifat una, fiind primul român care a călătorit cu trenul. El a adus și contribuții învățământului românesc, fiind fondatorul Colegiului Național Carol I din Craiova. Dar, pe lângă toate acestea, Petrache Poenaru a inițiat primul ziar românesc, care se numea  “Foaia de propagandă”.

 

Nobelul lui George Emil Palade 

George Emil Palade este singurul român care a câstigat un Premiu Nobel în anul 1974. El este numit și părintele biologiei celulare moderne. În anul 1986 i-a fost acordată Medalia Națională pentru știință de către fostul președinte american Ronald Reagan.

Savantul român s-a stins din viață în anul 2008, la vârsta de 96 de ani.

 

Nadia Comăneci și zecele perfect

Nadia Comăneci este una dintre figurile cele mai reprezentative ale sportului românesc din toate  timpurile.  A fost medaliată de cinci ori cu aur la Jocurile Olimpice și  a adunat medalii  la Montreal în în anul 1975 și la Moscova 1980. Dar dintre toate, un moment a rămas în memoria lumii gimnasticii, atunci când  Nadia a primit notă maximă în acest sport, notă 10 la Montreal, în anul 1976. Nadia Comăneci este și primul sportiv român inclus în Internațional Gymnastics Hall of Fame.

 

Tinerețe fără bătrânețe de Ana Aslan 

Ana Aslan  este una dintre cele mai mari figuri feminine din istoria României.  A fost medic  în gerontologie și  a inventat mai întâi un produs Gerovital,  pentru anti-îmbatrânire care a fost folosit  de nume mari precum  J.F. Kennedy, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, sau Salvador Dali. Produsul inventat în 1952 a fost brevetat în peste 30 de țări, iar Ana Aslan și-a continuat studiile și a lansat, în 1980, alături de farmacista Elena Polovrageanu, un nou remediu-minune, care îi și poartă numele: Aslavital. Totuși, deși se bucură de popularitate și promova cercetarea româneasca, Ana Aslan nu era privită cu ochi buni de regimul comunist.