Avortul încă reprezintă un subiect foarte controversat pentru majoritatea oamenilor. Femeile sunt prinse între asumarea lui fără regret și suferința atribuită acestei intervenții. Totodată, apar în cadru mai multe variabile care influențează părerile despre acest subiect, cum ar fi: societatea, familia, religia, iar de aici până la des vehiculatele mituri despre avort nu mai este decât un pas.

Înainte de a începe, haideți să vedem în ce constă această intervenție. Avortul reprezintă întreruperea de sarcină, adică eliminarea fătului din uter înainte de termen. Poate fi spontan, declanșat din cauze naturale, ori provocat, realizat de către medici specialiști. În România nu a fost acceptată mereu această intervenție. Decretul 770 din 1966 a fost una din primele trei legi comuniste, abrogate la 25 decembrie 1989 de noua putere instalată la Bucureşti, prin care întreruprea de sarcină devenea interzisă, cu anumite excepții, printre care se
numărau: sarcina punea viața femeii în pericol, unul dintre părinți sufereau de o boală care putea fi transmisă fătului, femeia avea peste 45 de ani ori a născut patru copii pe care îi îngrijește, sau sarcina a survenit în urma unu viol.

De asemenea, în 1985 a fost interzisa si vânzarea de anticonceptionale în farmacii. Astfel, femeile din România nu mai aveau cale de scăpare, fiind forțate să devină mame. În cei 23 de ani în care avortul era interzis s-au născut peste două milioane de copii nedoriţi, care sunt cunoscuți în zilele noastre sub numele de „decreței”.
Totuși, nu doar în România s-au impus legi de acest gen. În 2008, ţări precum Irlanda, Polonia sau Malta încă interziceau avortul, încălcând astfel unul din drepturile fundamentale, anume dreptul la sănătate. În Lituania avortul era permis, dar la facultatea de medicină nu se maiînvaţa metodele prin care se realiza

Controverse despre avort au avut loc și în Slovacia. În decembrie 2019, parlamentul țării a respins o lege, care ar fi forțat pacientele care solicită avort să se uite la o imagine a embrionului, obținută prin ultrasunete, pe care vor să-l avorteze.
În octombrie 2020, Curtea Constituțională poloneză a hotărât că avorturile pe baza defectelor fetale sunt neconstituționale, invalidând principalul temei legal prin care femeile poloneze apelau la această procedură controversată. Pe data de 25 septembrie 2021, în Texas, a intrat în vigoare o lege care interzice avorturile după șase săptămâni de sarcina. Înainte de Texas, 12 state americane au votat legi de interzicere a avorturilor în acest stadiu, adică de când bătăile inimii fătului sunt perceptibile, deși multe femei încă nu știu că sunt însărcinate. Toate aceste legi au fost invalidate întrucât încalcă jurisprudenţa Curţii Supreme care a recunoscut dreptul la avort atât timp cât fătul nu este viabil, adică între a 22-a şi a 24-a săptămână de sarcină.

Avorturile sunt complet interzise în Egipt, Filipine, Honduras, El Salvador, Nicaragua și Republica Dominicană și sunt permise numai în anumite circumstanțe restrânse, în majoritatea celorlalte națiuni din America Latină.
În Yemen si Indonezia, femeile au nevoie de acordul soților pentru a putea efectua această intervenție.
În Romania, în prezent, potrivit prevederilor legii penale, avortul trebuie să fie realizat în anumite condiții:
• avortul se desfășoară numai în instituții sau cabinete medicale autorizate în acest scop;
• persoana care realizează intervenția trebuie să fie medic de specialitate obstetrică-ginecologie și să aibă drept de liberă practică medicală în această specialitate;
• sarcina nu trebuie să fi depășit a 14-a săptămână (însă se poate întrerupe și o sarcină mai avansată, dacă este impusă de sănătatea mamei sau a copilului ori se face în scop terapeutic, dar cu respectarea tuturor celorlalte condiții);
• trebuie să existe consimțământul femeii însărcinate, în orice condiții, și să nu îi fie cauzate acesteia, prin intervenție, vătămări corporale sau chiar moartea.