În ultimii 30 de ani, trecuți de la Revoluția din Decembrie 1989, românii au încercat să trăiască într-o economie de piață. Cu această ocazie, cuvântul faliment, necunoscut în vocabularul economiei socialiste, a început să își facă simțită prtezența, însemnând intrarea unei întreprinderi în incapacitatea de a mai putea funcționa.

Ce înseamnă RADET pentru bucureșteni

Anunțarea falimentului unei entități fie ea publică sau privată provoacă un seism a cărui intensitate este mai puternică sau mai slabă.

În cazul RADET, pronunțarea falimentului de către instanțele de judecată, a fost un seism deo intensitate ridicată. Pe de o parte sunt declarațiile publice, vehiculate mai ales în plan politic și mediatic, iar pe de altă parte este realitatea din teren.

RADET este o entitate a cărui misiune a fost aceea de a furniza apa caldă menajeră și energia termică necesară încălzirii locuințelor din București în sezonul rece. De trei decenii, promisiunile au fost mari, interesele au fost enorme, iar investițiile, evident, minime.

Cetățenii din București au simțit pe pielea lor ce a însemnat RADET în viața lor: facturi la încălzire foarte mari, servicii de slabă calitate, dar necesare. Bucureștenii cu dare de mână sau cu posibilitatea de a-și permite o rată au optat să introducă în locuințe conductele cu gaze naturale și, implicit, să instalezeo centrală termică de apartament.

Evident, RADET nu a stat cu mâinile în sân, impunând o sumedenie de blocaje administrative celor ce doreau să divorțeze elegant de această regie autonomă a Capitalei. Ceilalți locatari, rămași la discreția RADET s-au trezit că trebuiau să plătească ei pierderile de apă din rețea.

Mai concret, dacă într-un bloc, din 20 de apartamente, 14 aveau centrală de apartament, celelalte 6, rămase la încălzirea centralizată trebuiau să plătească pierderile de rețea și în contul celor care s-au debranșat.

Nici calorimetrele nu au rezolvat problema, după cum nici proaspeții posesori de centrale nu au scăpat de pretențiile RADET de a plăti căldura din țevile care încă mai trec prin apartamentele divorțate de RADET.

Falimentul RADET a început de fapt în 2016

Oficial, s-a spus că RADET a intrat în faliment, în anul 2016, decizia de acum câteva zile nefiind decât epilogul acțiunii juridice.

Evident, factorul politic a fost primul care a reacționat. Inamicii politici ai Primarului General al Capitalei au găsit de cuviință să o acuze de falimentul RADET, în timp ce Primarul General al Capitalei s-a apărat spunând că falimentul RADET nu va afecta confortul celor conectați la încălzirea centrală.

Nu sunt nici locul și nici timpul sau spațiul să tranșăm aici disputa legată de RADET și nici să spunem cine are sau cine nu are dreptate.

Dacă este să analizăm prima chestiune, a acuzațiilor contra Primăriei Generale a Municipiului București, nu din 2016 datează problemele RADET.

Lipsa investițiilor, rețeaua de conducte uzată, avariile dese, acumularea datoriilor, adăugarea dobânzilor, amânarea măsurilor drastice în ideea de a nu afecta populația au dus la folosirea unei căi economice anacronice, un soi de corcitură capitalisto-socialistă, tradusă prin cârpeli, subvenții.

Însă, boala lungă, înseamnă în majoritatea cazurilor, o moarte sigură, ceea ce s-a și văzut de curând.

Indiferent de sentința de astăzi (luni, 11 noiembrie 2019 n.n.), bucureștenii vor avea în continuare apă caldă și căldură. 

Am luat măsuri din timp pentru a putea garanta continuitatea agentului termic în Capitală. Fac precizarea că o eventuală lichidare a RADET nu înseamnă dispariția sistemului de termoficare, pentru că activitatea regiei va fi preluată de Compania Municipală Termoenergetica.

Reamintesc bucureștenilor că am preluat RADET, în 2016, în insolvență de facto, și că am solicitat în repetate rânduri acordul consilierilor generali pentru o soluție de reorganizare a activității acestei regii, însă abia în luna februarie, în acest an, a fost acceptată soluția înființării Companiei Municipale Termoenergetica.

Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, citată de Mediafax

Mai poate funcționa RADET în aceste condiții?

Există, conform Digi 24, o prevedere în cuprinsul Regulamentului în baza căruia se eliberează licența în sfera alimentării cu energie termică, potrivit căreia: ”în timpul sezonului rece, operaţiunile de suspendare ori de retragere a unei licenţe sunt permise doar cu avizul favorabil al autorităţii administraţiei publice locale care are atribuţii privind asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, potrivit legii’’.

Dacă legea și regulamentele lasă anumite portițe, ideea de bază este că RADET poate funcționa în contextul în care creditorii dornici să își recupereze paguba sunt de acord, în speță ELCEN, care deține dreptul asupra 96,68 % din sumele datorate de către RADET.

Așadar, RADET poate funcționa numai cu avizul judecătorului sindic pus pe decizia Adunării Creditorilor, controlate cum s-a văzut de către ELCEN. Judecătorul sindic are însă libertatea de a nu ține cont de Adunarea Creditorilor și poate sdancționa RADET, ceea ce înseamnă căaceasta nu-și poate continua funcționarea.

În cazul unui aviz favorabil al judecătorului sindic, ELCEN ar putea folosi soluția comenzilor zilnice, plata fiind făcută în avans, încasările RADET fiind făcute în contul special de insolvență.

Așadar, din cela arătate până acum, factorul politico-administrativ (Primăria Generală a Capitalei) a precizat că a propus o soluție de avarie menită să nu îi afecteze pe cetățeni și anume reorganizarea într-o structură subordonată Primăriei Generale, care a fost aprobată de curând.

Problemele vor continua să existe

Totuși, această soluție este departe să rezolve problema de fond: avariile majore la rețeaua de conducte au lăsat și îi vor mai lăsa pe bucureșteni fără căldură și apă caldă în sezonul rece.

Soluția centralelor termice de apartament nu este la îndemâna oricui și  poate fi blocată de puzderia chichițelor legale și administrative.

Astfel, nu putem spune decât că falimentul RADET nu este altceva, decât bomboana pe coliva gravelor erori ale administrației publice locale a ultimelor trei decenii.